Cuvantul Saptamanii.

Iisus in fata arhiereilor Anna si Caiafa.

Faptul ca Iisus este dus, impotriva legii, la Anna, care numai avea nici o calitate oficiala, este profund semnificativ. Rezulta de aici ca adevaratul autor al condamnarii lui Iisus a fost ex-arhiereul Anna. Iosif Flaviu ne ofera detalii suplimentare referitor la acestia. Anna, care ocupase aceasta demnitate un ‘timp considerabil’  anume intre anii 7-15 d.Hr. devenise seful unei adevarate dinastii de arhiereii: 5 dintre fii sai, un ginere (Iosif Caiafa), si un nepot (Matias, la anul 65 d.Hr.) au ocupat aceasta demnitate. Iosif Caiafa a fost pus arhiereu de procuratorul Valeriu Gratus in anul 18 d.Hr. ocupand acest post pana in anul 36, cand Pilat a fost depus de legatul Siriei. Desi in epoca ocupatiei romane arhiereii erau schimbati la scurta vreme, acestia din urma ne arata cat de supli si adaptabili erau,  adevaratate instrumente docile ale ocupantului strain.

          De la Anna Iisus este ‘dus’ la Caiafa. Impropriu spus pentru ca in lumina datelor existente, arheologii si exegetii inclina sa creada ca acestia locuiau in acelasi palat, avand numai curti separate.  In casa lui Caiafa au loc 2 reuniuni: prima neoficiala si ilegala, inainte de cantatul cocosilor (Mt 26, 57-66; Mc 14, 53-64); a doua in zorii zilei de 7 Aprilie (14 nisan) anul 30 al erei crestine cf. Mt.27,1; Mc. 15, 1.

          La prima intalnire ‘arhiereii, batranii si tot sinedriul cautau marturie mincinoasa impotriva lui Iisus ca sa-l omoare’ (Mt. 26, 59). Dar, in cazurile capitale, pentru ca o marturie sa poata fi retinuta de tribunal era nevoie de declaratia a cel putin 2 martori; marturia unuia singur nu era de ajuns (Num. 35, 30; Deut. 17, 6). Depozitiile celor 2 martori, gasiti in cele din urma, pareau destul de neclare: primul declara cf. Mt.26, 61:“Pot sa daram templul…” iar celalalt declara cf. Mc. 14, 58: “Voi darama acest templu…”. In ambele cazuri marturia este neclara pentru ca de fapt Iisus declarase: ”Daramati VOI templu acesta si in trei zile il voi ridica” evanghelistul adaugand si aceasta precizare: “Iar El vorbea despre templul trupului Sau” (In 2, 19-21).

          Dandu-si seama ca pe aceste acuzatii nu se poate intemeia o condamnare la moarte, Caiafa il provoaca pe Iisus:”Te jur pe Dumnezeul Cel Viu, sa ne spui noua de esti Tu Hristosul, Fiul lui Dumnezeu”(Mt. 26, 63). Este de notat faptul ca iudaismul, cantonandu-se intr-o falsa conceptie despre un Mesia pamantesc, nu interpreta textul din Daniel 7, 13-14, in sens mesianic. Mantuitorul insa prin afirmatia facuta acum, in fata lui Caiafa, dar nu numai, preluand din Dan. 7, 13 titlul de Fiul Omului, a dat o clara interpretare mesianica acestui text profetic.

SURSA : Pr. Prof. Dr. Vasile Mihoc, (profesor de Noul Testament la facultatea de Teologie Orthodoxa din  SIbiu) : Procesul Mantuitorului, editura Teofania, Sibiu, 2001, p. 14-21.