Cuvantul Saptamanii

 

    

 

Sfântul Apostol Andrei

 

Biserica Ortodoxă îl sărbătoreşte vineri, 30 noiembrie 2012, pe Sfântul Apostol Andrei, Cel Întâi Chemat, Ocrotitorul României. Cinstirea de care s-a bucurat Sfântul Apostol Andrei, încă de la primele zile ale propovăduirii Evangheliei în lume, s-a bazat pe mai multe temeiuri. În primul rând, el a fost ucenic al Sfântului Ioan Botezătorul. Era frate cu Apostolul Petru, pe care el l-a adus la Mântuitorul Hristos. În sfârşit, titlul de 'protoclet' desemnează pe acela dintre Apostoli care a urmat fără şovăire pe Cel despre care marele prooroc spusese aceste cuvinte.

 

Sfântul Apostol Andrei, născut în Betsaida, în partea de nord a Țării Sfinte, a fost luat ca ocrotitor și în partea de nord a Europei. Din nordul ţării sale vine în nordul Europei, pentru ca pe fiii acestei eparhii să-i îndemne la o vieţuire sfântă şi misionară, la o trăire mărturisitoare a credinţei lor, învăţându-ne pe toţi să-L mărturisim pe Hristos şi să dobândim viaţa veşnică.

 

Prăznuirea Sfântului Apostol Andrei se face în perioada Postului Naşterii Domnului Iisus Hristos, în ziua de 30 noiembrie, perioadă în care întreaga suflare creştinească se pregăteşte pentru venirea Mântuitorului. Colindele noastre străvechi îl evocă și pe Sfântul Andrei, Apostolul nostru al românilor, care ne vesteşte pe Cel Vechi de zile, dar care se va naşte Prunc tânăr. În aceste colinde îl întâlnim şi pe Moş Crăciun, care vine de obicei dintr-o ţară îndepărtată, din nord, unde este frig şi întuneric, adică în mod simbolic, el vine de acolo de unde este transcendenţă şi mister. Cu toate acestea Moş Crăciun contrastează cu întunericul şi cu frigul, pentru că aduce lumina feţei sale şi căldura interioară a inimii sale, el aduce atât de multă iubire milostivă şi dărnicie, încât întunericul, îndepărtarea şi frigul sunt biruite de bunătatea şi căldura sa sufletească.

 

Moş Crăciun din colindele noastre româneşti este Tatăl ceresc și Dumnezeul nostru. Într-o colindă, Bătrânul Apostol Andrei se află într-un dialog cu colindătorii. La întrebarea: „Spune, spune Moș Andrei, cel cu crucea cea de tei,/Cine, cine-i Moș Crăciun, Moș Crăciun, cel mai bătrân?”, Sfântul Andrei răspunde: „Moș Crăciun e Tatăl vostru, e și Dumnezeul nostru!”. Deci Moş Crăciun reprezintă iubirea milostivă a lui Dumnezeu şi ne îndeamnă să fim buni, să răspundem la bunătatea Lui cu bunătatea noastră faţă de El şi faţă de semeni, să răspundem prin rugăciune şi prin fapte bune.

 

SURSA: http://www.basilica.ro/stiri/bsfantul_apostol_andrei_ocrotitorul_romanilor_b_1842.html

Cuvantul Saptamanii.

 

    

 

Intrarea în Biserică a Maicii Domnului

 

 

Biserica Ortodoxă sărbătoreşte la 21 noiembrie Intrarea în Biserică a Maicii Domnului. Sărbătoarea, numită şi Aducerea Maicii Domnului la Templu, este unul din Praznicele Împărăteşti ale Bisericii Ortodoxe.

În conformitate cu tradiţia, Fecioara Maria a fost dusă de părinţii săi, Ioachim şi Ana, la Templul Evreiesc din Ierusalim pe când era copilă, la vârsta de 3 ani, unde a trăit şi slujit ca fecioară în Templu până la logodna ei cu Sfântul Iosif. Maria a fost primită solemn de comunitatea templului, condusă de preotul Zaharia, tatăl lui Ioan Botezătorul. A fost condusă în acel loc sfânt ca să devină ea însăşi „Sfânta Sfintelor” lui Dumnezeu, biserică vie şi templu al pruncului dumnezeiesc care se va naşte din ea. Această sărbătoare a luat naştere în secolul VI. Astfel, la 20 noiembrie 543, împăratul Iustinian a zidit la Ierusalim, lângă ruinele templului, o biserică închinată Sfintei Fecioare Maria, care, spre deosebire de una mai veche, a fost numită Biserica „Sfânta Maria cea Nouă”. Conform obiceiului, a doua zi după sfinţire, adică la 21 noiembrie, a început sa fie serbat hramul (patronul) bisericii, adică însăşi Sfânta Fecioară Maria, serbarea fiind consacrată aducerii ei la templu.

Sărbătoarea s-a extins apoi în tot Orientul creştin şi în Occident fiind marcată cu cruce roşie în calendar.

Pentru ca bucuria sărbătorii sa nu fie umbrită de post, Biserica a rânduit ca pe 21 noiembrie să fie dezlegare la peşte. Tot de pe 21 noiembrie sunt introduse în slujba Utreniei Catavasiile Naşterii Domnului care se cântă până în data de 30 decembrie inclusiv.

 

SURSA: http://www.basilica.ro/stiri/intrarea-in-biserica-a-maicii-domnului_1119.html




Cuvantul Saptamanii!

 

 

Postul Crăciunului

 

 

 

În Biserica Ortodoxă începe astăzi, 14 noiembrie 2012, Postul Crăciunului, care ţine până în ziua de Ajun a Crăciunului, 24 decembrie inclusiv (zi de post aspru).

 

Postul Crăciunului aminteşte de postul îndelungat al patriarhilor şi drepţilor din Vechiul Testament, în aşteptarea venirii lui Mesia - Izbăvitorul. După unii tâlcuitori ai cultului ortodox, prin durata lui de 40 de zile, acest post ne aduce aminte şi de postul lui Moise de pe Muntele Sinai, când acesta aştepta să primească cuvintele lui Dumnezeu, Decalogul (cele 10 porunci), scrise pe lespezile de piatră ale Tablelor Legii.

Primele menţiuni despre respectarea acestei perioade de înfrânare alimentară şi trupească provin din secolele IV-V, de la Fericitul Augustin şi de la episcopul Leon cel Mare al Romei, care a rostit nouă cuvântări despre acest post, numit „postul din luna a zecea“. Postul Crăciunului este închinat în primul rând sărbătorii Naşterii Domnului şi Mântuitorului nostru Iisus Hristos.

La început, nu toţi creştinii posteau în acelaşi mod şi acelaşi număr de zile. De exemplu, unii posteau numai şapte zile, alţii şase săptămâni; unii ţineau un post mai aspru, alţii unul mai uşor. Însă, Sinodul local din Constantinopol, ţinut la anul 1166 (sub patriarhul Luca Chrysoverghi), a uniformizat durata Postului Naşterii Domnului în Bisericile Ortodoxe, hotărând ca toţi credincioşii să postească timp de 40 de zile, începând cu data de 15 noiembrie.

Ca orice post, în primul rând el trebuie să reprezinte o abţinere de la lucrurile rele care ne îndepărtează de Dumnezeu şi de oameni. Din punctul de vedere al alimentaţiei, Postul Crăciunului este mai uşor faţă de cel al Paştelui, având multe dezlegări la peşte, ulei şi vin. Este dezlegare la peşte şi preparate din peşte, precum şi la vin, untdelemn în toate zilele de sâmbătă şi duminică, cuprinse în perioada 21 noiembrie-16 decembrie, inclusiv. Zilele cu dezlegare sunt marcate, de regulă, în Calendarul creştin ortodox fie prin menţiunea dezlegare la peşte, fie prin simbolul unui peşte.

SURSA: http://www.basilica.ro/stiri/postul-craciunului_914.html



Cuvantul Saptamanii

 

Biserica Ortodoxă sărbătoreşte mâine pe Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavriil

 

 

Ca praznic al tuturor cetelor îngereşti, ziua de 8 noiembrie este cinstită încă din secolul al V-lea, răspândindu-se foarte repede în tot Răsăritul creştin. Sfinţii Arhangheli sau „Sfinţii Voievozi” sunt reprezentaţi de către iconografia bizantină, de cele mai multe ori, împreună.

 

Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavriil sunt cunoscuţi, mai ales, după icoanele lor. În general, sunt reprezentaţi la uşile împărăteşti ale fiecărei biserici. Unul este cu sabia în mână, celălalt este cu un glob în mână. Sfântul Arhanghel Mihail are sabia, fiind reprezentativ pentru perioada Vechiului Testament, cel care a făcut mijlocirea între Dumnezeul Vechiului Testament şi poporul ales al lui Dumnezeu. Sfântul Arhanghel Gavriil este reprezentativ pentru Noul Testament, cu numele lui fiind corelată prima dintre acţiunile importante pe care le-a săvârşit Dumnezeu pentru mântuirea noastră şi anume Buna Vestire.

 

Arhanghelul Gavriil, al cărui nume înseamnă în limba ebraică „apărătorul meu este Domnul”, este cinstit în tradiţia creştină ca mesager al lui Dumnezeu. El este cel care a adus Fecioarei Maria vestea cea bună a Naşterii Mântuitorului.

 

Prin această vestire, pe care Arhanghelul Gavriil i-a adus-o Maicii Domnului şi mai ales prin dispoziţia Maicii Domnului de a răspunde chemării lui Dumnezeu şi de a conlucra împreună cu Dumnezeu pentru împlinirea planului de mântuire a omenirii întregi, s-a realizat, practic, mântuirea noastră, pentru că, astfel, Fiul lui Dumnezeu a putut să se Întrupeze.

 

 

SURSA: http://www.basilica.ro/stiri/biserica_ortodoxa_sarbatoreste_maine_pe_sfintii_arhangheli_mihail_si_gavriil_8400.html