De ce se desleaga la peste in perioada Penticostarului? O scurta lamurire mai jos

Ceaslovul cel Mare este cartea de cult care lămureşte cel mai bine rânduiala „dezlegărilor la peşte“ din perioada Penticostarului: „Deci, sosind strălucita zi a Învierii Domnului nostru Iisus Hristos, se face dezlegare la toate cele de hrană, până în Duminica Tomei, adică monahii dezleagă la brânză, ouă şi peşte, iar mirenii şi la carne. Apoi, de luni după Duminica Tomei, până în Duminica Pogorârii Sfântului Duh, lunea se mănâncă peşte, şi miercurea şi vinerea untdelemn, iar mirenii şi peşte. Iar în miercurea înjumătăţirii praznicului şi a odovaniei Paştilor, dezlegăm cu toţii la peşte. Iar din Duminica Pogorârii Sfântului Duh, până în Duminica tuturor Sfinţilor, dezlegăm în toate zilele la brânză, ouă şi peşte, iar mirenii şi la carne“.


Articolul complet in ziarul Lumina, 22 mai 2009.
http://www.ziarullumina.ro/articole;1212;1;23415;0;De-ce-se-dezleaga-la-peste-in-perioada-Penticostarului.html

Sa invingem singuratatea

“...Şi era acolo un om, care era bolnav de treizeci şi opt de ani. Iisus, văzându-l pe acesta zăcând şi ştiind că este aşa încă de multă vreme, i-a zis: Voieşti să te faci sănătos? Bolnavul I-a răspuns: Doamne, nu am om, care să mă arunce în scăldătoare, când se tulbură apa; că, până când vin eu, altul se coboară înaintea mea. Iisus i-a zis: Scoală-te, ia-ţi patul tău şi umblă. Şi îndată omul s-a făcut sănătos, şi-a luat patul şi umbla.” Ioan 5,1-15



“Doamne, nu am om…” i-a spus paraliticul lui Iisus. Dar avea un OM – Omul Dumnezeu, Iisus însuşi.
Şi noi îl putem avea pe Iisus ca Prieten şi Însoţitor în viaţă, ca să ne întărească, pentru că singuri am fi slabi;
să ne dea curaj, pentru că singuri am fi laşi;
să ne repete promisiunea prezenţei Sale, pentru că altfel ne-am pierde în singurătate.
“Nu sunt singur, pentru că Tatăl este cu Mine.” Cu această credinţă vom mai avea totuşi probleme, dar vom avea şi o Prezenţă care să ne inspire încredere şi cu care să învingem singurătatea. (pr.A. Coniaris)

Duminica, 25 Aprilie, nu este Sfanta Liturghie la Mirfield.

Cuvantul Saptamanii

Sf. Macarie Cel Mare: Despre Parerea de Sine

"De se va bizui cineva numai pre a sa dreptate si pre izbavirea ce singur si-o lucreaza, in desert si in zadar se trudeste. Ca toate ale dreptatii sale ca o carpa lepadata se vor arata in ziua cea de pre urma, precum zice Isaia: „Ca o carpa lepadata toata dreptatea noastra” (Is 64,5)".

Sursa: Sf. Macarie cel Mare (†390), Omilii duhovnicesti XX, 3.



Postat de:
Parintele Constantin

Hristos A Inviat!

“...Şi după ce a trecut ziua sâmbetei, Maria Magdalena, Maria, mama lui Iacov, şi Salomeea au cumpărat miresme, ca să vină să-L ungă. Şi dis-de-dimineaţă, în prima zi a săptămânii (Duminică), pe când răsărea soarele, au venit la mormânt. Şi ziceau între ele: Cine ne va prăvăli nouă piatra de la uşa mormântului?..” Marcu 15,43-47;16,1-8



Iubiţi credincioşi,
Astăzi este ziua femeilor creştine. Ele sînt urmaşele femeilor mironosiţe, fiicele Învierii, roabele Domnului, candelele credinţei, sufletul familiei.
Femeile creştine, credincioasele Bisericii Ortodoxe, menţin, mai mult decît bărbaţii, flacăra credinţei şi tradiţiile străbune, focul sfînt al rugăciunii şi evlavia în casele noastre.
Femeile credincioase sînt şi mame bune, creştine devotate, soţii cinstite şi ostenitoare, model în societate.
Femeile credincioase sînt întîi la biserică, întîi la rugăciune, la post, la lucru, la milostenie, la citirea cărţilor bune, la îngrijirea bolnavilor, la toate. Ele menţin căldura duhovnicească a credinţei, a dragostei, a răbdării şi a împăcării, în biserică, în familie, în societate.
Mamelor, sînteţi mironosiţele de azi ale Bisericii lui Hristos.
Aduceţi Domnului, nu miresme de mult preţ, ci credinţa voastră curată şi copii buni, bine educaţi şi credincioşi. Vorbiţi-le mai mult de Dumnezeu, de sfinţi, de Biserică şi de înaintaşi. Nu-i smintiţi cu nimic şi daţi-le să citească cărţi bune, cît mai mult. Dumneavoastră puteţi contribui cît mai mult la înnoirea duhovnicească a lumii, a Bisericii, a societăţii.
Adăugaţi untdelemn sfînt în sufletele copiilor dumneavoastră. Dintre ei, vor ieşi mîine suflete mari, oameni buni, preoţi credincioşi, dascăli luminaţi, creştini model.(Pr.Cleopa)
Hristos a înviat!

Duminica, 18 Aprilie, Sfanta Liturghie incepe la ora 11:30.

Cuvantul Saptamanii

Sfantul Ioan Hrisostom: Cum ne apropiem de Sfintele Taine? Cum ne comportam in Biserica?

“…Si cand va veni vremea Sfintei Impartasanii, gandeste-te ce greseala ai indreptat, ce virtute ai izbutit, ce pacat ai sters prin spovedanie, in ce ai devenit mai bun? Daca constiinta te instiinteaza ca te-ai straduit indeajuns pentru vindecarea ranilor tale sufletesti, daca ai facut ceva mai mult decat postul, impartaseste-te cu frica de Dumnezeu. Altfel, stai deoparte de Preacuratele Taine. Si cand te vei curati de toate pacatele tale, atunci sa te apropii. Caci cel ce nu posteste este firesc sa fie iertat, aducand ca justificare boala sau slabiciunea trupeasca. Insa cel care nu si-a indreptat pacatele, e cu neputinta sa gaseasca justificare. Daca, de pilda, Dumnezeu iti va cere o socoteala pentru nepasarea sau necuviinta pe care o arati la slujbele bisericii, ce vei face? Iata, in ceasul cand iti vorbeste Dumnezeu, tu, in loc sa te rogi, ai inceput cu cel de langa tine o discutie in soapta, despre lucruri nefolositoare…

Pentru a pricepe gravitatea lui, gandeste-te ce se intampla in cazul analog al oamenilor. Sa presupunem ca discuti cu o persoana oficiala sau cu un prieten bun de-al tau. Si in vreme ce acela iti vorbeste, tu intorci capul cu nepasare si incepi sa discuti cu altcineva. Cel cu care vorbesti nu va fi jignit de aceasta necuviinta a ta? Nu se va mania? Nu-ti vac ere socoteala? Dumnezeu insa, desi este jignit in fiecare zi intr-un mod mult mai rau, si nu numai de doi-trei oameni, ci aproape de noi toti, ne ingaduie cu multa rabdare…”

Sursa:

Sfantul Ioan Hrisostom,  Problemele Vietii, Editura Cartea Ortodoxa (Egumenita), pp.168 - 169.

Postat de:

Parintele Constantin

Cercetarea stiintifica

“...Şi a venit Iisus, uşile fiind încuiate, şi a stat în mijloc şi a zis: Pace vouă! Apoi a zis lui Toma: Adu degetul tău încoace şi vezi mâinile Mele şi adu mâna ta şi o pune în coasta Mea şi nu fi necredincios ci credincios. A răspuns Toma şi I-a zis: Domnul meu şi Dumnezeul meu! Iisus i-a zis: Pentru că M-ai văzut ai crezut. Fericiţi cei ce n-au văzut şi au crezut!”                                                                  Ioan 20,19-31











Hristos nu a avut de ce să se teamă atunci de cercetarea ştiinţifică, şi nu are de ce să se teamă astăzi. Mai degrabă, El îi ajută pe toţi aceia care cu bune intenţii şi sentimente caută să il cunoască şi să îl întâlnească.

Hristos nu încearcă să ne forţeze să credem în El. El nu forţează pe nimeni, ci îi invită pe toţi să îl urmeze, şi pe cei care îl urmează în mod liber, îi primeşte în mod liber.

Iisus respectă libertatea voinţei cu care a fost creat omul. Mulţi îl vor respinge, iniţiind cumplite persecuţii asupra tuturor acelora care îl acceptă necondiţionat. Ateii şi necredincioşii vor continua să planifice lecţii şi cursuri speciale pentru a contrazice învăţăturile Sale. Oamenii de ştiinţă vor trece cuvintele lui Iisus prin computerele lor făcute de mână omenească în încercarea zadarnică de a dovedi că acele cuvinte nu sunt autentice. Se va continua să se organizeze întâlniri şi convenţii pentru a se opune lui Hristos. Chiar pasiunile omului păcătos i se vor opune. Cu toate acestea, mai presus de glasurile persecutorilor, ale ateilor şi ale necredincioşilor putem auzi încă glasul lui Toma exclamând: “Domnul meu şi Dumnezeul meu!” (Pr. A.Coniaris)



Duminica, 11 Aprilie, Sfanta Liturghie incepe la ora 11:30

Cuvantul Saptamanii

IPS Mitropolit Teofan: Despre Inviere

"Aceasta este semnificatia Învierii: constientizarea omului că Sfintele Pasti sunt mult mai mult decât aducerea aminte despre un eveniment trecut. Învierea lui Hristos nu este numai ceva petrecut în istorie; este ceva actual si esential ce se petrece cu noi, în situatia noastră concretă, Hristos este începătura învierii noastre din moartea tristetii, a singurătătii, a confuziei lăuntrice. Cel pătruns de taina Învierii în fibra cea mai adâncă a sufletului nu poate fi nici trist, nici singur, nici cuprins de deznădejde. Acum toate s-au umplut de lumină, rostim în noaptea de Pasti, si cerul, si pământul, si cele de dedesubt. În sufletul omului cuprins de lumina Învierii lui Hristos are loc omorârea mortii, sfărâmarea iadului si începătura unei alte vieti, vesnice. Este viata cea nouă, care cu aproape două mii de ani în urmă a răsărit din mormânt, ne-a fost dăruită nouă, tuturor celor ce credem în Hristos.

Viata lui Hristos Cel mort si înviat curge prin venele crestinului altoit pe trupul Bisericii. Chiar dacă trăieste în lume, fiind adesea cuprins de nelinistea care defineste lumea, crestinul nu se lasă doborât. El îl are pe Hristos în Care trăieste, se miscă si există. Când văd că Hristos a biruit moartea, spune Sfântul Ioan Gură de Aur, nu mă mai tem, nu-mi mai este frică de război, nu mai privesc către neputinta mea, ci iau în minte nebiruita putere a Celui ce-mi va ajuta".

Sursa:

http://www.mmb.ro/ro/comunicate/scrisoarea_pastorala_la_sarbatoarea_invierii_domnului.html

Postat de:

Parintele Constantin