Pacatul omisiunii

“…Un om cobora de la Ierusalim la Ierihon, şi a căzut între tâlhari, care, după ce l-au dezbrăcat şi l-au rănit, au plecat, lăsându-l aproape mort. Din întâmplare un preot cobora pe calea aceea şi, văzându-l, a trecut pe alături. De asemenea şi un levit, ajungând în acel loc şi văzând, a trecut pe alături. Iar un samarinean, mergând pe cale, a venit la el şi, văzându-l, i s-a făcut milă, şi, apropiindu-se, i-a legat rănile, turnând pe ele untdelemn şi vin, şi, punându-l pe dobitocul său, l-a dus la o casă de oaspeţi şi a purtat grijă de el. Iar a doua zi, scoţând doi dinari i-a dat gazdei şi i-a zis: Ai grijă de el şi, ce vei mai cheltui, eu, când mă voi întoarce, îţi voi da…” Luca 10,25-37






Prima idee pe care Iisus doreşte să o înţelegem este că majoritatea dintre noi nu suntem asemenea samariteanului; majoritatea suntem ca preotul şi levitul.
Suntem prea ocupaţi de noi înşine pentru a mai avea timp de nevoile altora.
Găsim mii de scuze pentru a nu ne implica.
Trecem pe lângă ceilalţi, ignorându-i.
Dorim ca ceilalţi să fie pentru noi bunii samariteni, dar nu noi lor.
Suntem ca tânărul care a fost întrebat ce a înţeles din această parabolă. El a răspuns: “Am învăţat că atunci când sunt într-un necaz, cineva trebuie să mă ajute să ies din el.” (Pr. A. Coniaris)



Duminica, 15 noiembrie, Sfanta Liturghie incepe la ora 11:30.