joi, 30 aprilie 2009

10 si 24 Mai 2009

Iubiti credinciosi,





Va aducem la cunostinta ca in zilele de 10 si 24 Mai 2009 NU va fi Sf Liturghie la Mirfield.



Va rugam sa-i anuntati si pe cei care nu au acces la site-ul nostru de discutii.



Doamne ajuta!





Razvan Taranu

miercuri, 29 aprilie 2009

Cuvantul Saptamanii

Parintele Rafael Noica:
Din ce moarte ne-a izbavit Hristos

...Blestemul cel mai mare este a nu-L cunoaste pe Dumnezeu. Banuiesc ca multi din contemporanii nostri sunt “bine mersi” fara Dumnezeu. Poate ne e un pic dor de El, poate mai avem si niste greutati si ne amintim ca mai este si Dumnezeu si poate… sa ne ajute El când altii nu pot, insa nu ne dam seama…; a murit ceva în sufletul nostru si nu ne dam seama - tocmai fiindca suntem morti - ce moarte înseamna faptul de a nu-L cunoaste pe Dumnezeu“.
“Dacã nu cunosc pe Dumnezeu, dacã nu-l trãiesc în viaţa asta pe Dumnezeu, când mi se sfârşeşte sorocul meu pãmântesc şi ma despart de trup, o sã rãmân în întunericul în care sunt. Sfântul Simeon Noul Teolog zicea un lucru înfricoşãtor: “Cine n-a vazut pe Dumnezeu in viata asta nu-L va vedea nici in cealalta”. Aici aş aduce cuvântul Sfântului Siluan: “Ţine-ţi mintea în iad, dar nu deznãdãjdui”. Cã zice Sfântul Siluan: “Nu vom deznãdãjdui, cã milostiv este Dumnezeu”. Adicã, noi nu trebuie sã ne ascundem îndãrãtul unor închipuiri sau dorinţe de-ale noastre - “ei, las` ca poate o sa mearga si asa si asa”. Trebuie sã ştim legea asta, ca lege cumplitã: dacã nu îl port acuma pe Dumnezeu, dacã nu-L vãd acuma în viaţa mea pe Dumnezeu, nici dincolo de viaţa asta nu-L voi vedea”.
Sursa si articolul intreg la:
Postat de:
Parintele Constantin

sâmbătă, 25 aprilie 2009

Hristos a inviat!


“...Si a venit Iisus, usile fiind încuiate, si a stat în mijloc si a zis: Pace vouă! Apoi a zis lui Toma: Adu degetul tău încoace si vezi mâinile Mele si adu mâna ta si o pune în coasta Mea si nu fi necredincios ci credincios...” Ioan 20,19-31



Prea mult timp am fost duri cu Toma. El este acum purtătorul nostru de cuvânt. Înconjurati si noi de cicatrice, spunem: “Dacă nu voi vedea, în mâinile Lui, semnul cuielor, si dacă nu voi pune degetul meu în semnul cuielor, si dacă nu voi pune mâna mea în coasta Lui, nu voi crede”. Văzând urmele rănilor, nu putem decât să spunem împreună cu Toma: “Domnul meu si Dumnezeul meu!” (Pr. A. Coniaris)


Duminica, 26 aprilie, Sfanta Liturghie incepe la ora 11:30.

joi, 16 aprilie 2009

Sfintele Pasti 2009

“Ca din moarte la viata si de pe pamant la cer, Hristos Dumnezeu ne-a trecut pe noi...”

(Din Catavasiile Invierii Domnului)






Frati si Surori Crestine,




Cea mai mare sarbatoare din Rasaritul Ortodox - Sfintele Pasti - se apropie. Indiferent in ce parte a lumii ne aflam, cu totii traim si sa simtim acel fior care ne cuprinde ori de cate ori, in verdele crud al primaverii, suntem chemati sa luam lumina din lumina cea neinserata a Mantuitorului Hristos!
Fie ca suntem tineri sau varstnici, bogati sau saraci, cu siguranta noaptea Sfintelor Pasti isi lasa amprenta in sufletele noastre, oricat de pustii ar fi ele si oricat de indepartati am fi de adevarata viata in Hristos.
Apoi cantarile pline bucurie ale Bisericii, bogatia de sensuri pe care le exprima, nu fac altceva decat sa ne imprimavareze sufletele, amortite de gerul cumplit al pacatului sau delasarii.
“Acum toate s-au umplut de lumina, si cerul, si pamantul, si cele dedesubt. Deci sa praznuiasca toata faptura Invierea lui Hristos…” auzim cantandu-se in aceste zile. Este adevarat ceea ce in vechime imnografii Bisericii au gandit: ca intreaga creatie participa cu mare bucurie la acest eveniment, comemorat an de an de catre Biserica crestina.
De ce se bucura creatia? Pentru ca omul, cununa creatiei, a fost restaurat prin Invierea Domnului.
Si iarasi, citand pe imnografii Bisericii: “Pogoratu-te-ai in cele mai de jos ale pamantului si ai sfaramat incuietorile cele vesnice, care tineau pe cei legati, Hristoase. Si a treia zi, ca si Iona din chit, ai inviat din mormant”.
Intreaga teologie despre Inviere graviteaza in jurul acestui infricosator lucru: prin moartea Sa, Mantuitorul Hristos S-a pogorat in iad. Ce era acel iad? Locul unde dupa caderea protoparintilor nostri Adam si Eva, intreaga omenitate mergea. In erminia picturii bizantine, icoana Sf. Invieri arata pe Mantuitorul imbracat in raze de lumina, calcand peste portile iadului, cu lanturile rupte si lacatul de o parte, luand de mana pe cei doi protoparinti, si prin ei, pe intreaga omenitate!
Iadul nu L-a putut tine pe Cel ce are stapanire asupra mortii! Chiar si cei care L-au osandit la moarte, au vrut cu tot dinandinsul sa fie siguri, in acceptiune lumeasca bineinteles, ca Mantuitorul Hristos nu va parasi mormantul. Au pravalit o piatra uriasa la usa mormantului, au pus sigilii, au pus militari romani sa-l pazeasca. Dar cum poti tine in mormant pe Cel ce are stapanire asupra mortii si vietii?
Sa ne primenim sufletele cu post si rugaciune, cu impacarea cu cei ce ne-au gresit, si cu spovedanie. Sa iertam toate, pentru Inviere!

In Hristos Domnul, Cel Rastignit si Inviat,

Constantin Popescu,
Preot Paroh

marți, 14 aprilie 2009

Cuvantul Saptamanii

Saptamana Mare. Patimile Mantuitorului sa ne trezeasca.
Reflectie a parintelui Serafim, manastirea Golia - Iasi

Aceasta ultima saptamana a Postului Pastelui, numita si saptamana Patimilor, are menirea de a pregati credinciosii pentru Inviere. Primele trei zile se constituie intr-un prolog al Sfintelor Patimi ale lui Hristos. Luni si marti, la utrenii, se citesc Evangheliile care ne aduc aminte de cele din urma invataturi ale Domnului. Miercurea Mare ne apropie deja de Sfintele Pasti, astfel ca Biserica a rinduit ca fiecare credincios sa ia aminte in aceasta zi la doua exemple: cel al pacatoasei desfrinate, instrainate de Dumnezeu (dar care aducind in aceasta zi, cu mare cainta si cu lacrimi, mir de mult pret si ungindu-L pe Hristos, devine mironosita) si cel al lui Iuda (ucenicul care, desi apropiat de Domnul, L-a vindut, tot astazi, pentru treizeci de arginti fariseilor si carturarilor ce voiau sa-L ucida). Gestul lui Iuda a facut ca, mai tirziu, ziua de miercuri sa fie declarata zi de post, ea fiind, alaturi de vineri (ziua in care Iisus a fost rastignit), una din cele doua zile ale saptaminii in care trebuie sa posteasca crestinii de-a lungul anului.Patru lucruri sint praznuite in Joia Mare: spalarea picioarelor apostolilor de catre Hristos, Cina Domneasca la care s-a instituit Taina Impartasaniei (Euharistia), rugaciunea din gradina Ghetsimani si prinderea Domnului de catre cei ce voiau sa-l ucida. Joi este si ziua in care gospodinele trebuie sa vopseasca ouale in rosu, urmind ca in Simbata Mare sa coaca pasca si cozonacul ce vor fi aduse la biserica in noaptea de Inviere pentru a fi sfintite. “Astazi a fost spinzurat pe lemn Cel ce a spinzurat pamintul pe ape”. Aceste cutremuratoare cuvinte sint rostite de preot inca din seara Sfintei Joi, cind acesta iese din Sfintul Altar purtind in spate Crucea lui Hristos.In Vinerea Mare nu se mai slujeste Sfinta Liturghie, pentru ca Insusi Mielul lui Dumnezeu este jertfit acum, si se tine post negru. Aceleasi lucruri sint valabile si pentru Simbata Mare. Prohodul Domnului de vineri seara este ultima etapa a tinguirii lui Hristos, Care se afla acum in mormint. La sfirsitul slujbei se inconjoara biserica cu Sfintul Aer, pe sub care trec apoi toti credinciosii. Numit si Epitaf, Sfintul Aer este o pinza de in sau de matase, de catifea sau de musama pe care se afla imprimata, brodata ori zugravita icoana inmormintarii Domnului. Epitaful simbolizeaza trupul mort al lui Hristos.In intervalul acesta dintre rastignirea pe cruce si Inviere, pentru ca moartea Lui sa nu para iluzorie oamenilor, Fiul lui Dumnezeu a lasat trupul Sau sa zaca in mormint trei zile si in acest timp S-a coborit cu sufletul la iad, sfarimindu-i portile. Traind timp de trei zile numai prin suflet, Iisus a voit sa ne arate ca este posibila o viata spirituala, biruitoare si fericita, si fara de trup. Pina la El, oricine murea se ducea la viata chinuita din iad, intrucit toti treceau pragul eternitatii cu sufletul transfigurat de pacat. Aceste trei zile de viata ale lui Iisus cu sufletul despartit de trup formeaza inceputul Raiului. Incepind din acest moment, sufletele celor drepti sint asezate in Rai pina la Invierea lor cu trupurile. Aceasta inviere, numita si Invierea de Obste, va avea loc la a doua venire a Mintuitorului. Un alt motiv pentru care Iisus s-a pogorit la iad a fost acela de a incredinta si celor de acolo, care au trait pe pamint inaintea Sa, Vestea cea buna a mintuirii neamului omenesc de sub robia diavolului si a pacatului.Pentru a simti macar o farama din bucuria pascala cea mai autentica trebuie sa ne pregatim in aceasta saptamana in care, ca si pe o scara cu sase trepte, urcam spre Inviere, atit sufletul, cit si trupul, inasprind postul pe cit sta in putinta fiecaruia. Cei care nu s-au infrinat deloc pina acum este bine ca macar in aceste ultime zile, care sint si cele mai importante din Post, sa o faca, stiind ca, dupa cum spune Sfintul Ioan Gura de Aur, bucuria lui Dumnezeu se revarsa si peste cel care a venit abia in ceasul al unsprezecelea ca si peste cel care a venit inca din ceasul intii la Hristos.
Sursa:

Postat de:
Parintele Constantin

luni, 13 aprilie 2009

Organizarea Sarbatorii Sfintei Invieri la Mirfield

Dragi credinciosi,

Dupa cum ati aflat din mesajul Parintelui Constantin,  comunitatea romaneasca „Sfantul Macarie Cel Mare" din nordul Angliei, va adreseaza invitatia de a participa,  incepand de miercuri 15 aprilie, la slujbele bisericesti care vor fi oficiate in biserica de la demisol din incinta comunitatii anglicane „House of the Resurrection" din Mirfield.

Programul liturgic din aceasta perioada a fost deja postat pe site-ul parohiei noastre si il puteti gasi la adresa: www.sfmacarie.org la rubrica ANUNTURI.

 

Postul pe care il vom duce la bun sfarsit dupa a noastra putere si cu mila Domnului Cel Rastignit si Inviat, se va incheia imediat dupa slujba Sfintei Liturghii de duminica, 19 aprilie.

Dupa Sf. Liturghie, intre orele 13:00 si 16:00,  vom organiza o agapa, prilej sa ciocnim oua rosii, sa ne bucuram de mancaruri traditionale romanesti - pasca, cozonac si tot ceea ce vom pregati fiecare dintre noi – in incercarea noastra de a ne bucura impreuna la cea mai mare sarbatoare de peste an.

 

Ca de fiecare data, Consiliul Parohial va asigura sala in care se va desfasura agapa si toata logistica necesara evenimentului. 

 

Va retinem atentia cu cateva amanunte de ordin organizatoric:

 

1.  Vineri seara la Denia Prohodului si sambata seara, in noaptea Sfintei Invieri, vom asigura cartoane pentru lumanari, in incercarea de a impiedica scurgerea cerii de la lumanari pe covoare si parchet intr-un loc care nu ne apartine, dar pe care il inchiriem pentru slujbele de peste an. Cartoanele se vor gasi langa standul de  lumanari .

Prezenta copiilor este o bucurie la asa o sfanta si dumnezeiasca sarbatoare; adresam in acelasi timp o mare rugaminte parintilor sa  acorde o atentie deosebita celor mici mai ales in momentele de iesire / intrare in sfanta biserica sau cand credinciosii sunt chemati sa ia lumina.

2.   Cei care doresc sa contribuie cu preparate culinare la agapa de duminica, sunt bineveniti sa le aduca  in  sala recent inaugurata a Colegiului Invierii de la Mirfield, dupa Sf. Liturghie.Detaliile despre locatia salii vor fi comunicate la sfarsitul slujbei. Accesul in sala Colegiului nu ne va fi permis mai inainte de ora stabilita (13:00), asa ca va rugam sa aranjati preparatele  direct pe platouri / farfurii, mai ales ca cel mai probabil nu vom avea access la facilitatile bucatariei Colegiului.

3.   Avand in vedere faptul ca incinta, biserica si celelalte facilitati nu ne apartin, va rugam sa cititi cu atentie si sa respectati mesajele plasate in diferite locatii (de exemplu afise plasate pe diferite usi la care accesul nu este permis).

4.   Sala in care se va asigura agapa este inchiriata intre 13:00 si 15:30. Va rugam sa ne ajutati in efortul de a elibera sala inainte de aceasta ora, curata si aranjata asa cum am gasit-o.

 

Detalii legate de locatia bisericii noastre in Mirfield le gasiti la link-ul:www.sfmacarie.org

cu precizarea ca intrarea  se face pe poarta de la baza dealului, (atentie la senzorii de proximitate care deschid automat poarta pentru masini). Sunt posibilitati de parcare (in interior, iar daca nu mai sunt locuri in cele 2 parcari, atunci pe strazi unde se poate parca fara probleme).

 

Biserica se afla la demisolul bisericii mari. 

 

Daca aveti intrebari in toata aceasta perioada puteti sa ne contactati la:   

danacici@yahoo.com  

Dana -  07920 845080

 

Cu speranta ca ne vom ruga si bucura impreuna in ziua cea mai sfanta de peste an , va asteptam cu drag la Mirfield!

 

Comitetul de organizare

PROGRAMUL LITURGIC DE SFINTELE PASTI 2009

Iubiti Credinciosi,
Programul nostru liturgic din perioada de dinainte si dupa Sf. Pasti 2009
va fi dupa cum urmeaza:
====================================================
1. Miercuri, 15 Aprilie
Utrenia Joii celei Mari, intre 19:30 si 21:00.
====================================================
2. Joi, 16 Aprilie
Dimineata: Ceasuri, Vecernia & Liturghia Sf. Vasile, intre 10:00 si 14:00;
Seara: Utrenia Vinerii celei Mari (Denia celor 12 Evanghelii),
intre 18:00 si 21:00.
====================================================
3. Vineri, 17 Aprilie
Dimineata: Ceasurile Imparatesti & Vecernia – intre 10:00 and 14:00.
Seara: Utrenia Sambetei celei Mari (Denia Prohodului),
intre 18:00 si 21:00.
====================================================
4. Sambata, 18 Aprilie
Dimineata: Ceasuri, Vecernie & Liturghia Sf. Vasile –intre 10:00 si 14:00.
Seara: Slujba Invierii – Intre 19:30 si 22:30
====================================================
5. Duminica, 19 Aprilie
Dimineata: Liturghia Sf. Ioan Hrisostom - intre 10:00 and 12:30
Dupa amiaza: Vecernia (a doua Inviere) - intre 16:00 si 17:30
====================================================
6. Luni, 20 Aprilie
Dimineata: Utrenia & Liturghia Sf. Ioan Hrisostom - intre 10:00 si 14:00
Seara: Vecernia –intre 18:00 si 19:30
====================================================
7. Marti, 21 Aprilie
Dimineata: Utrenia & Liturghia Sf. Ioan Hrisostom - intre 10:00 si 14:00
====================================================
Va stau la dispozitia fratiilor voastre pentru spovedanii in fiecare dimineata
si seara din zilele de mai sus, imediat dupa slujbe. As aprecia daca ati putea
sa va organizati timpul astfel incat spovedaniile sa le incheiem in Sambata
Mare, 18 aprilie, inainte de a incepe Slujba Invierii.
Va doresc ca timpul ramas pana la Sf. Pasti sa-l petreceti cu folos pentru suflet!
Doamne ajuta!
Postat de:
Parintele Constantin Popescu

sâmbătă, 11 aprilie 2009

11.04.2009: Pomenirea Sfântului Ierarh Calinic de la Cernica

Biserica Ortodoxă Română îl praznuieste în fiecare an la 11 aprilie pe Sfântul Ierarh Calinic de la Cernica. Sfântul Calinic s-a născut la 7 octombrie 1787 la Bucureşti, din părinţi români. La botez, primeşte numele de Constantin. La vârsta de 20 de ani intră în Mânăstirea Cernica, unde este primit cu dragoste de stareţul Timotei.După un an de ascultare duhovnicească, este tuns călugăr, dându-i-se numele de Calinic, iar la o lună după aceasta este hirotonit ierodiacon. Cinci ani mai târziu va fi numit stareţ al Mânăstirii Cernica, pe care o va cârmui timp de 30 de ani.La 14-15 septembrie 1850 a fost ales în străvechiul scaun episcopal de la Râmnicul Vâlcea. A fost hirotonit arhiereu în Catedrala mitropolitană din Bucureşti, la 26 octombrie 1850, praznicul Sfântului Dumitru, iar înscăunarea i s-a făcut la 26 noiembrie, la Craiova, întrucât Reşedinţa episcopală din Râmnic era distrusă în urma unui incendiu. Indată după înscăunare, şi-a cercetat eparhia, a rânduit protopopi, a hirotonit noi preoţi. În 1851 a redeschis seminarul, întâi la Craiova, după care, în 1854, l-a mutat la Râmnic; a deschis „şcoli protopopeşti pentru pregătirea cântăreţilor bisericeşti”.După ce şi-a mutat reşedinţa la Râmnic (1854), a început de îndată ridicarea unei noi Catedrale episcopale, după planurile întocmite de el însuşi şi cu pictura lui Gheorghe Tăttărescu, a refăcut reşedinţa şi bolniţa din incinta Episcopiei. Între anii 1859-1864 a ridicat, din banii săi, o biserică nouă la schitul Frăsinei, în Munţii Vâlcii, existent din veacul al XVII-lea, rânduind reguli aspre de vieţuire, aşa cum văzuse la Athos şi pe care le respecta el însuşi de când intrase în mănăstire. Dupa 16 ani petrecuti la Râmnicu Vâlcea, Sfântul Calinic se retrage la Mânăstirea Cernica. S-a mutat la Domnul la 11 aprilie 1868. Pentru curăţia vieţii sale, Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române a hotărât ca să fie trecut în rândurile sfinţilor. Festivităţile proclamării solemne a canonizării au avut loc la Mânăstirea Cernica în zilele de 21 şi 23 octombrie 1955. Prăznuirea a fost fixată la data trecerii sale către Domnul, 11 aprilie.
Sfinte Ierarhe Calinic, roaga-te lui Dumnezeu pentru noi!
Sursa:
Site-ul Mitropoliei Olteniei

Plângerea smeritului Calinic Ieromonah, stareţul Cernicăi.
Ştiu începutul meu că are sfârşit,
Şi eu vieţuiesc ca un fără de sfârşit,
Având mintea înaltă cugetătoare,
Şi viaţa-mi merge spre scurtare,
Ziua, noaptea, cugetând cele deşarte
Şi eu m-am apropiat de moarte.
Cu cât văd că se apropie moartea de mine,
Cu atât mă silesc a o scoate din pomenire,
Că dacă nu este cu putinţă a scăpa de moarte cu lucrul,
Eu mă silesc a scăpa de ea cu gândul.
Oh şi vai, cum m-am împietrit!
În fieşte care zi petrecând fraţi la mormânt
Şi cu nimic nu m-am umilit,
Nici cu inima suspinând,
Să plec ochii la pământ,
Să mă uit în mormânt,
Să văd podoaba mea strălucind în oase înşirate,
Pline de putoare şi de viermi mâncate!
Ah, cum strigă mormântul către mine,
Zicând: aicea vei să te sălăşluieşti şi tu mâine.
Abate-te spre mine măcar astăzi,
Scoţăndu-ţi mintea din lume,
Ca nu fără de veste să dea moartea peste tine,
Că pe lume câţi o au iubit Goi i-au trimis în mormânt,
Râzând şi batjocorind pe cele ce aicea le-au agonisit,
Iar nu în Dumnezeu s-au îmbogăţit,
Ci veşnică muncă o au moştenit
În tartarul cel nesfârşit.
Vai, vai de a mea ticăloşire,
Cum nu-mi viu întru simţire,
Să plâng cu necontenire,
Veşnica mea osândire.
Vino, ticăloase suflete al meu,
Să cădem cu plângere la Dumnezeu,
Rugându-ne şi Prea Curatei Fecioare
A mele bune chezăşuitoare,
Ca să facă milostiv pe Fiul său, Iisus Hristos Dumnezeu,
Ca să mă izbăvească de focul cel nesfârşit,
Că cunoscând am greşit.
Sfinţilor toţi, rugaţi-vă pentru mine,
Că singur m-am lipsit de-al vostru bine,
Măcar de acum înainte să petrec cu pocăinţă.
Şi să mă săvârşesc în credinţă,
Ca să câştig vrednica odihnă.
Amin.
CALINIC, stareţul Cernicăi, 1822, August 1.
Sursa:
Postat de:
Parintele Constantin

miercuri, 8 aprilie 2009

Cuvantul Saptamanii

Parintele Rafail Noica, despre adevarata indreptare:

Liturghia ortodoxa incepe la Proscomidie cu cuvintele Troparului din Sfanta Joi: “Rascumparatu-ne-ai din blestemul legii cu scump Sangele Tau“. Aceste cuvinte nu sunt o blasfemie; este un paradox de nespus, pe care il expune Sfantul Pavel in mai multe din Epistolele lui, ca Legea, care era sfanta, fiindca era data de Dumnezeu ca o calauza, la un moment dat devine un blestem, fiindca tinand preceptele Legii poti sa devii mai bun, dar viata nu gasesti: viata vesnica nu se gaseste nicaieri, in nicio lege. Pana cand, ajungand in prima parte a pocaintei noastre macar sa pastram o lege, macar sa nu rasplatesc omorand un om pentru un ochi, cum spune vechea lege: “Ochi pentru ochi si dinte pentru dinte“; macar atata dreptate. Iar dupa aceea, intelegand ca “Ce castig eu daca el mi-a scos un ochi si daca eu ii scot ochiul lui, ce castig din suferinta lui?” Si poate aflu o stare morala mai inalta si ma apropii de Hristos zicand: “Lasa, Domnul sa-l ierte, macar lui sa-i fie bine”. Si opresc raul la mine si nu-l intorc inapoi asupra fratelui, care poate se mahneste si-mi intoarce iarasi inapoi. Este cunoscut ca, de exemplu, in anumite regiuni ale Italiei cuvantul vendetta, “razbunare”, trece din generatie in generatie si nu se mai sfarseste. Pana cand? Pana cand va veni cineva care va spune: “Stop, destul, la mine! Destul au suferit toti, si eu. Ce sa dau inapoi suferinta pentru suferinta?”
Si inca nu este destul, dar este un inceput. Un inceput poate ca inceputul talharului de pe cruce, care un adevar putea sa cunoasca: ca el era pacatos si vrednic de pedeapsa mortii, dar Cel din stanga lui, adica Hristos, era nevinovat. A marturisit aceasta nevinovatie, a savarsit acest act de dreptate, si Dumnezeu Care implineste neputinta omului i-a daruit mai departe sa cunoasca treapta urmatoare, harul prin care sa strige - sau sa sopteasca - un cuvant de mare credinta: “Pomeneste-ma, Doamne, intru Imparatia Ta“. De unde avea sa stie ca “asta care avea sa moara” are o imparatie, daca nu i-a dezvaluit - cum i-a spus Mantuitorul lui Petru cand Petru a marturisit: “Tu esti Hristosul, Fiul lui Dumnezeu Celui Viu“; iar Mantuitorul i-a raspuns: “Fericit esti, Simone, fiul lui Iona, ca nu trupul si sangele a putut sa dezvaluie tie aceasta taina, ci Tatal Meu Care este in ceruri“, - adica harul dumnezeiesc. Asa gandesc, ca tot harul dumnezeiesc, pentru putina dreptate, as zice morala, a talharului de pe cruce, a dezvaluit talharului cu mai multa deslusire si mai multa intregime cine era Cel care se afla langa el pe Cruce, si a putut sa-si rosteasca cuvantul de credinta...
Textul intreg la:
Postat de:
Parintele Constantin

sâmbătă, 4 aprilie 2009

Duminica, 5 mai Sfanta Liturghie la ora 11:30



“…Si care va vrea să fie întâi între voi, să fie tuturor slugă. Că si Fiul Omului n-a venit ca să I se slujească, ci ca El să slujească si să-Si dea sufletul răscumpărare pentru multi...”
Marcu 10,32-45; Luca 7,36-50



Ce spune Hristos
Dacă măretia noastră nu stă în pozitie, putere, bunuri, atunci unde o găsim? Cine vrea să fie primul între voi, să fie tuturor slugă.
Printr-o singură frază, Iisus dă peste cap valorile lumii. Lumea i-a pus în vârful listei pe regi, pe comandantii militari, pe bogati, pe cei ce se bucură de onoare si recunoastere. În josul listei sunt marea masă a umanitătii, urmată de slugi. Iisus inversează întreaga scală a valorilor si spune: Cel mai mare dintre voi este cel care vă slujeste. (Pr. Coniaris)

Duminica, 5 mai Sfanta Liturghie incepe la ora 11:30.




In aceasta Duminica, ne sta exemplu de sfintenie SfantaMaria Egipteanca.Ea este speranta ca oricand, oricat de pacatosi am fi, putem imbraca haina pocaintei si porni inapoi la Hristos.

marți, 31 martie 2009

Cuvantul Saptamanii

Sf. Luca al Crimeei - Întoarceţi-vă la Mine cu toată inima voastră:
[…] Minunată viaţă (a Sf. Maria Egipteanca - n. n.), care nu seamănă deloc cu vieţile oamenilor obişnuiţi! În ea uimesc mai ales două lucruri, în primul rând, harul lui Dumnezeu, neasemuita Lui milostivire şi prevedere a faptului că jalnica desfrânată va deveni o sfântă dintre cele mai mari. Al doilea - repeziciunea, neaşteptata adâncime şi hotărâre a întoarcerii cuvioasei Maria de la viaţa sa păcătoasă dinainte la nevoinţa ei neasemuită din pustie. Cuvioasa Maria a împlinit lucrul despre care vorbeşte prorocul: Intoarceţi-vă la Mine din toată inima voastră, cu post, cu plângere şi cu rugăciune, şi sfâşiaţi inimile voastre, iar nu hainele voastre, şi vă întoarceţi la Domnul Dumnezeul vostru, că Milostiv şi îndurat este, Îndelung-Răbdător şi Mult-milostiv, şi Îi pare rău de răutăţi (Ioil 2, 12-13). Şi Sfânta Maria şi-a sfâşiat inima şi s-a întors din toată inima, deodată, la Dumnezeu.

Sursa:
======================================================================================
Slujbe speciale rânduite de biserică în săptămâna a 5-a din Postul Sfintelor Paşti
În săptămâna a cincea din Postul Sfintelor Pasti, în toate bisericile ortodoxe, miercuri si vineri, se vor oficia slujbe speciale. Miercuri, 1 aprilie, se va săvârşi Denia Canonului celui Mare al Sfântului Andrei Criteanul. Dacă în prima săptămână a Postului Mare, acest Canon s-a citit în patru stări, în această zi de miercuri se citeşte în întregime. Totalizând peste 250 de stihuri, Canonul Sfântului Andrei Criteanul este unul din cele mai frumoase imnuri liturgice şi cel mai amplu dintre toate canoanele Bisericii Ortodoxe, fiind numit şi Canonul cel Mare. Tot în această săptămână, mai precis vineri, 3 aprilie, la orele după amiezii, se săvârşeşte Denia Acatistului Bunei Vestiri. Această slujbă a fost introdusă în amintirea unui eveniment petrecut în anul 626, în Constantinopol, când cetatea a fost atacată de perşi şi de avari, iar patriarhul Serghie al Constantinopolului, luând icoana Născătoarei de Dumnezeu, a înconjurat împreună cu poporul cetatea, pe zidurile ei, şi Născătoarea de Dumnezeu a intervenit ajutând dreptcredincioşii să-i învingă pe atacatori.Săptămâna a cincea din Postul Sfintelor Pasti mai este numită şi "Săptămâna Pocăinţei", deoarece Biserica Ortodoxă o cinsteşte în duminica a 5-a din Post pe Cuvioasa Maria Egipteanca, cea care reprezintă o adevărată pildă de pocăinţă pentru noi creştinii. De altfel, atât slujba Canonului celui mare, cât şi Denia Acatistului ne aduc în atenţie însemnătatea pocainţei pentru iertarea păcatelor noastre.

Sursa:
Site-ul Mitropoliei Olteniei:
========================================================================================

Postat de:
Parintele Constantin

marți, 24 martie 2009

Cuvantul saptamanii

Buna Vestire adusa de Arhanghelul Gavriil Fecioarei Maria

Condacul 1, glasul al 8-lea din Acatistul Buneivestiri
Aparatoare Doamna, pentru biruinta, multumiri, izbavindu-ne din nevoi,aducem tie, Nascatoare de Dumnezeu, noi, robii tai. Ci, ca ceea ce ai stapinire nebiruita, slobozeate-ne din toate nevoile, ca sa strigam tie: Bucura-te, Mireasa, pururea fecioara!
Astazi Fecioara Maria a zamislit in pintece de la Duhul Sfint pe Iisus Hristos, Mintuitorul lumii. Astazi Arhanghelul Gavriil aduce Fecioarei si intregii omeniri cea mai mare bunavestire de la intemeierea lumii, adica venirea pe pamint a Fiului lui Dumnezeu, ca sa ne rascumpere din robia pacatului, sa ne scape de moarte si sa ne faca din nou fii ai lui Dumnezeu dupa har. Pentru aceasta este atit de mare si necuprinsa cu mintea sarbatoarea de astazi. Ea se praznuieste primavara, in luna Martie, care este luna creatiei, pentru ca prin venirea lui Hristos in lume omenirea se reinnoieste, se naste din nou prin credinta, prin botez si fapte bune. Sa laudam deci pe Preacurata Fecioara Maria ca s− a invrednicit sa zamisleasca in trup pe Mesia cel mult asteptat. Sa laudam si pe Gavriil arhanghelul ca a adus pe pamint cea mai sfinta si mintuitoare veste buna. Apoi sa ne silim a urma exemplul Maicii Domnului si a imita virtutile ei care au facut−o vrednica sa fie Maica si Nascatoare de Dumnezeu. Adica fecioria, rugaciunea, smerenia si ascultarea ei.

Din Predica Pr. Cleopa la sarbatoarea Buneivestiri
text integral la http://newsgroups.derkeiler.com/pdf/Archive/Soc/soc.culture.romanian/2007-03/msg01285.pdf

sâmbătă, 21 martie 2009

Duminica, 22 martie, Sfanta Liturghie la ora 11 :30



“…Căci ce-i foloseste omului să câstige lumea întreagă, dacă-si pierde sufletul? Sau ce ar putea să dea omul, în schimb, pentru sufletul său?...” Marcu 8,34-38;9,1




Există două feluri de oameni - oamenii plus si oamenii minus. Aceia al căror simbol este semnul minus nu adaugă niciodată fericire cuiva. Mai degrabă o iau. Când pleacă din compania ta, te simti mai sărac în credintă, mai sărac în iubire, mai sărac în sperantă.
Multumim lui Dumnezeu însă că mai există un grup - poporul lui Dumnezeu -, oamenii Crucii, cei care trăiesc credinta în Fiul lui Dumnezeu: oamenii plus. Biblia îi numeste “sarea pământului”, “lumina lumii” şi “mireasma lui Hristos”.
Ei adaugă vietii: curaj, credintă, iubire, sperantă, pace, bucurie. (Pr. A. Coniaris)
Duminica, 22 martie, Sfanta Liturghie incepe la ora 11 :30.

miercuri, 18 martie 2009

Cuvantul Saptamanii

Sfantul Nicolae Velimirovici*: Ne-am lepădat de Hristos, de aceea ne-a lepădat Hristos

“In Sfânta Scriptură se află înscrise şi aceste cuvinte ale Domnului, pline de mustrări pentru poporul Israiliitean: Două şi rele a făcut norodul meu: m-au părăsit pre mine, izvorul apei vieţii şi şi-au săpat luişi fântâni surpate, carile nu vor putea ţinea apă. (Ier.2:13)
Sfânta Scriptură este fără de greşeală. Ea este rânduiala Cosmosului, lăsată de Dumnezeu. În Sfânta Scriptură se lămureşte rostul fiecărui om şi fiecărui neam. Tot cuvântul dumnezeiesc din această sfântă Carte a Cărţilor este şi descoperire a adevărului, şi dreptar în viaţă. Toată civilizaţia modernă nu a izbutit să clintească nici măcar un cuvânt al Sfintei Scripturi. Toată ştiinţa Europeană nu e în stare să înlocuiască nici măcar o poruncă a Domnului..."
*Sfantul Nicolae Velimirovici este praznuit astazi, de al carui nume se leaga inceputurile Ortodoxiei la Mirfield, incepand cu perioada din timpul si de dupa primul razboi mondial.
Textul intreg la:
Postat de:
Parintele Constantin

sâmbătă, 14 martie 2009

Duminica,15 Martie, Sfanta Liturghie la ora 11:30



"Zic tie: Scoala-te,ia-ti patul tau si mergi la casa ta."
Marcu 2,1-12; Ioan 10,9-16


Patru oameni purtau pe o rudenie de-a lor sau pe un prieten, care era bolnav de paralizie - ducandu-l pe patul sau, el fiind foarte slab si lipsit de ajutor. Ei au incercat fara sa izbuteasca, sa strabata prin multimea deasa de oameni, pentru a ajunge langa Domnul si, neizbutind,s-au urcat pe acoperisul casei, l-au desfacut si, cu osteneala multa,au lasat in jos patul in care zacea slabanogul si l-au asezat lapicioarele Vindecatorului facator de minuni.

Aceasta era masura credintei lor in Hristos.
(Sf. N. Velimirovici)




Duminica,15 Martie, Sfanta Liturghie incepe la ora 11:30

miercuri, 11 martie 2009

Cuvantul Saptamanii

Sf Ioan Damaschin:
Despre aspectul instructiv-educativ al icoanei

Suportul teologic al icoanei se defineste abia cand cultul ei fusese atacat de iconoclasti, dar uzul icoanelor era vechi in Biserica, impus mai ales pentru folosul sau didactic. Invocand texte mai vechi, mai ales din Parintii capadocieni, care au evidentiat acest aspect al importantei icoanelor in cult, Sf. Ioan Damaschin precizeaza ca "icoanele sunt carti pentru cei nestiutori de carte si cronici care vorbesc neincetat, ai cinstirii sfintilor, instruind fara cuvinte pe cei care le vad si sfintind vederea. Nu am prea multe carti - continua eruditul autor al "Sfintelor Paralele, - si nici nu am timp liber spre a citi , intru insa in biserica, spitalul obstesc al sufletelor, inabusit de ganduri ca de niste spini, podoaba picturii ma atrage sa nu uit, imi desfateaza vederea ca o livada si, pe nesimtite, marirea lui Dumnezeu patrunde in suflet. Am privit rabdarea mucenicului, rasplata cununilor si ma aprind ca prin foc cu dorinta de a-l imita. Cazand la pamant ma inchin lui Dumnezeu prin mijlocirea mucenicului si ma mantui". Este schitat aici intr-un mod magistral efectul psihologic-educativ al icoanelor. Icoanele isi indeplinesc rolul instructiv prin faptul ca ne pun mereu in fata faptele trecute, minunile sau virtutile "spre slava, cinstea si cunoasterea celor care au invins si s-au distins in virtute", dar aceasta instruire se face cu un scop educativ : "Ca sa evitam cele rele si sa ravnim virtutile".
Pr Prof Viorel Ionita, Sfantul Ioan Damaschinul, aparator al cultului sfintelor icoane; text intreg la http://www.crestinortodox.ro/articol/69559-sfantul-ioan-damaschin-aparator-al-cultului-sfintelor-icoane
Postat de:
Parintele Constantin

marți, 3 martie 2009

Cuvantul Saptamanii

Fr. Alexander Schmemann:
Despre Post si despre Canonul Sf Andrei Criteanul

“Este important faptul ca ne intoarcem acum la ideea si experienta Postului ca o calatorie duhovniceasca al carei scop este sa ne treaca dintr-o stare spirituala in alta. Asa cum spus-o deja, marea majoritate a crestinilor de astazi neglijeaza acest scop al Postului si il privesc doar ca pe o perioada in timpul careia “trebuie” sa-si implineasca obligatia religioasa - Impartasania “o data pe an” - si sa se supuna unor restrictii alimentare ce urmeaza a fi inlocuite curand cu dezlegarea de dupa Pasti. Iar cand nu numai laicatul, dar si multi preoti, in acelasi timp, au acceptat aceasta idee simplista si formalista despre Post, adevaratul duh al Postului aproape ca a disparut din viata. Reconsiderarea liturgica si duhovniceasca a Postului este una din cele mai urgente cerinte, care nu poate fi realizata decat daca se intemeiaza pe o intelegere reala a ritmului si structurii liturgice a Postului.
La inceputul Postului, ca un “debut” al acestuia, ca un “acordaj” inainte de “armonia” deplina, gasim Marele Canon de pocainta al Sfantului Andrei Criteanul. Impartit in patru parti, este citit la Vecernia cea Mare, in serile primelor patru zile ale Postului. Canonul poate fi cel mai bine descris ca o plangere de pocainta care ne vorbeste despre proportiile si adancimea pacatului, tulburand sufletul cu jale, cainta si nadejde. Cu o maiestrie unica, Sfantul Andrei impleteste marile teme biblice - Adam si Eva, Raiul si caderea in pacat, Noe si Potopul, David, Pamantul fagaduintei si, in cele din urma, Hristos si Biserica - cu marturisirea pacatului si cu pocainta. Evenimentele istoriei sfinte sunt dezvaluite ca evenimente ale vietii mele, faptele lui Dumnezeu din trecut ca fapte indreptate spre mine si mantuirea mea, tragedia pacatului si a tradarii ca drama mea personala. Viata mea imi este prezentata ca o parte a luptei marete si atotcuprinzatoare dintre Dumnezeu si puterile intunericului care s-au razvratit impotriva Lui."
Articolul intreg la:
Postat de:
Parintele Constantin

sâmbătă, 28 februarie 2009

1 Martie Sfanta Liturghie la Mirfield

“…Tu însă, când postesti, unge capul tău si fata ta o spală, Ca să nu te arăti oamenilor că postesti, ci Tatălui tău care este în ascuns, si Tatăl tău, Care vede în ascuns, îti va răsplăti tie…”
(Matei 6,14-21)

Dintre toate intrebarile mari, care sint adresate firii umane, cea mai de pret este aceasta, pe care Dumnezeu ne-o adreseaza cu dragoste, ca unora despre care stie pe unde haladuiesc: Adame, Adame pe unde mai esti?
Postul te ajuta sa auzi intrebarea si, mai ales, sa-i cauti raspunsul corect.
Aici sint Doamne, porunceste, robul Tau asculta!
(Pr. C. Necula)

Duminica, 1 martie Sfanta Liturghie incepe la ora 11:30.


sursa imaginii



luni, 23 februarie 2009

Cuvantul saptamanii - Infricosatoarea Judecata

Toată viaţa noastră pământească este numai o umbră palidă a vieţii - a vieţii adevărate, a vieţii întregi - în Împărăţia lui Dumnezeu, tot aşa cum întreaga suferinţă de pe pământ este numai o umbră ştearsă a chinuirii îngrozitoare a păcătoşilor din iad. (În Apophtegmata Patrum [colecţia în ordine alfabetică a zicerilor Părinţilor Pustiei], am citit: Ei au întrebat pe un oarecare bătrân mare: "Părinte, cum răbdaţi asemenea munci cu atâta răbdare?" Bătrânul a răspuns: "Toată munca mea din viaţa aceasta nu este nici măcar cât o singură zi de chinuire.") Viaţa pe pământ - oricât de minunată ar putea fi - este amestecată cu suferinţă, pentru că aici nu există nici o împlinire a vieţii; întrucât suferinţa de pe pământ - oricât de mare ar putea fi - este amestecată cu viaţă. Dar, la Înfricoşătoarea Judecată, viaţa va fi separată de chinuire. Şi una şi cealaltă vor fi veşnice. Înţelegerea noastră omenească nu poate să priceapă ce înseamnă această veşnicie. Cel care va avea bucuria de a vedea o clipă faţa lui Dumnezeu, i se va părea ca şi cum ar fi durat mii de ani; şi cel care va fi chinuit o clipă de către diavolul în iad, i se va părea că sunt mii de ani. Pentru că timpul nu va mai fi aşa cum îl cunoaştem noi - zi după noapte şi noapte după zi - ci atunci va fi o zi deosebită pe care Domnul singur o ştie (Zaharia 14:7; cf. Apocalipsa 22.5). Nu va mai fi nici un alt soare decât numai Dumnezeu, şi acest soare nu va răsări şi nu va apune, ca veşnicia să se numere în zile, aşa cum se socoteşte timpul acum. Binecuvântaţii vor socoti veşnicia în termenii bucuriei lor şi păcătoşii chinuiţi vor socoti timpul în termenii chinuirilor lor.

din predica Sf Nicolae Velimirovici la duminica Infricosatei Judecati
(textul integral la http://www.razboiulnevazut.org/articol/89/Predica-la-Duminica-%C3%8Enfricosatei-Judecati)

postat de Parintele Constantin

marți, 17 februarie 2009

Cuvantul Saptamanii

Fara Mine nu puteti face nimic

Omul daca vrea sa nu se chinuiasca, trebuie sa creada in acel "Fara Mine nu puteti face nimic" pe care l-a spus Hristos. Adica sa se deznadajduiasca de sine in intelesul cel bun si sa creada in puterea lui Dumnezeu. Atunci cand cineva se deznadajduieste de sine insusi in intelesul cel bun, atunci il afla pe Dumnezeu. "Toata nadejdea mea spre Tine o pun". Chiar si oamenii cei mai duhovnicesti nu isi au asigurata in aceasta lume pe deplin viata lor, de aceea se si tin pe ei insisi mereu in asigurarea lui Dumnezeu, nadajduiesc in Dumnezeu si se deznadajduiesc numai de "eul" lor, deoarece "eul" ii aduce omului toata nefericirea duhovniceasca.

Increderea in sine este dusmanul nostru cel mai mare si mai rau, pentru ca ne arunca in aer fara mila si ne lasa nefericiti pe drumuri. Cand omul are increderea in sine, se leaga si nu poate face nimic, sau se lupta singur. Atunci este firesc sa fie biruit de vrajmas sau sa nu reuseasca si astfel sa i se zdrobeasca "eul" sau. Bunul Dumnezeu de multe ori iconomiseste foarte intelept ca sa vedem si interventia Sa dumnezeiasca si nereusita ce am suferit-o prin increderea noastra in sine. Atunci cand cineva urmareste si cerceteaza fiecare eveniment ce se petrece in viata sa dobandeste experienta, ia aminte si astfel sporeste.


Sf Paisie Aghioritul; textul complet la http://www.razboiulnevazut.org/articol/80/

Postat de Parintele Constantin