“Am gresit vanzand sange nevinovat.”
Hotararea sinedriului de a-L omora pe Iisus a fost, desigur, repede cunoscuta in tot Ierusalimul. Iuda, atat de direct implicat in desfasurarea evenimentului, a auzit si el fara de intarziere la ce a condus tradarea sa. Din nefericire nici ceilalti ucenici un au fost mai loiali. Petrru, cel care a jurat ca mai degraba va muri decat sa se lepede de Invatatorul Sau (Mt. 26, 35), s-a aruncat cu capul inainte in minciuna, protestand, blestemand si repetand ca nu-l cunoaste pe Acesta (Mc. 14, 71).
Mai mult decat atat, unicul ‘privilegiu’ de a duce crucea Mantiuitorului pe Via Dolorosa nu le revine ucenicilor, nici macar iudeilor, ci unui african de origine. Este vorba de Simon din Cyrene, tatal lui Alexandru si Rufus (Mt, 27, 32; Mc. 15, 21). Cyrene era un oras de pe coasta Libiei, Nordul Africii, unde totusi exista o mare comunitate de evrei. Lucru explicabil si din faptul ca negustorul Simon isi terminase negotul si probabil se indrepta spre casa in momentul in care ostasii ii cer sa duca crucea lui Iisus (Mc 15, 21).
Revenind la Iuda, stim ca sufletul sau era cuprins de lacomie (In. 12, 6) si multe nemultumiri se adunasera acolo impotriva lui Iisus si a mesianismului sau umil. Voise numai sa vada ca I se da o lectie aspra Invatatorului Sau. Se pare ca Iuda nu intrevazuse un deznodamant atat de dramatic al actului sau. Cand insa a aflta de condamnarea la moarte, sufletul sau a fost adanc zdruncinat. S-a dus deci si a marturisit arhiereilor si batranilor ca a vandut pe un nevinovat (Mt. 27, 4). Din nefericire pentru el si sufletul sau, in loc de bunatatea si caldura Invatatorului Sau intalneste raceala si dispretul sinedristilor (Mt 27, 4). Doua texte neo-testamentare ne relateaza ce s-a intamplat cu el dupa aceea: Mt. 27, 5 si Fapte 1, 16-20.
SURSA: Pr. Prof. Dr. Vasile Mihoc, (profesor de Noul Testament la facultatea de Teologie Orthodoxa din SIbiu) : Procesul Mantuitorului, editura Teofania, Sibiu, 2001, p. 35-36.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu