Să dai ce ai mai bun din tine

“…Răspuns-a Iisus şi i-a zis: Pentru că ţi-am spus că te-am văzut sub smochin, crezi? Mai mari decât acestea vei vedea. Şi i-a zis: Adevărat, adevărat zic vouă, de acum veţi vedea cerul deschizându-se şi pe îngerii lui Dumnezeu suindu-se şi coborându-se peste Fiul Omului…”

Platon spunea o poveste despre un tânăr păstor care găsise un inel ce îl făcea invizibil. Acesta i-a oferit ocazia să facă ce dorea el, fără să fie văzut. Înainte să găsească inelul, tânărul era unul drept şi bun. Dar când a scăpat de sub privirile celor din jur, a devenit lipsit de scrupule şi lacom. Este cu siguranţă un lucru bun să trăim cu ochii semenilor aţintiţi asupra noastră. De fapt, când oamenii îşi părăsesc casa şi merg în locuri străine, unde nimeni nu îi cunoaşte, au tendinţa să facă lucruri pe care nu le fac de obicei.

În romanul “Roba” al lui Lloyd C. Douglas, Marcellus îl întreabă pe Justus, “Unde crezi că a mers Iisus?” Justus a răspuns: “Nu ştiu, prietene, decât că El trăieşte, şi mă aştept mereu să îl văd. Uneori îi simt prezenţa de parcă ar fi lângă mine. Aceasta te păstrează onest. Nu simţi imboldul de a înşela pe cineva, de a minţi pe cineva, de a răni pe cineva, atunci când ştii că Iisus se află lângă tine.” Marcellus i-a spus atunci: “Cred că trebuie să fie foarte neconfortabil să te simţi mereu urmărit de o prezenţă invizibilă.”

“Nu şi dacă prezenţa aceasta te apără pe tine de tine, Marcellus.

Este o mare bucurie să ai pe cineva lângă tine, care să te facă să dai ce ai mai bun din tine.”(Pr. Coniaris)

Duminica, 21 februarie, a Ortodoxiei, VA FI SLUJBA LA Mirfield.