Postul Craciunului

Iubiți credincioși, 

Începând cu data de 15 noiembrie am intrat în Postul Crăciunului, care este o perioadă de pregătire spirituală, prin abstinență de la mâncare de origine animală (lapte, brânza, ouă și carne), prin Spovedanie, prin Împărtășanie, dar și prin rugăciune și lectură mai intensă din Sfânta Scriptură și din cărți duhovnicești, pentru marea sărbătoare a Nașterii după trup a Fiului lui Dumnezeu, Iisus Hristos.

 Din punct de vedere al semnificației liturgice, acest post este unul prin excelență al bucuriei și al așteptării, pentru că Se naște printre noi oamenii, Nevinovăția Însăși, Pruncul Iisus, Cel Care ne mântuiește de păcat și de întuneric. Pentru a ne putea împărtăși din harul și bucuria acestei sărbători, Biserica a rânduit acest răstimp de pregătire, de post și rugăciune (15 noiembrie- 25 decembrie până după Sfânta Liturghie; mulți cred că Postul Crăciunului se termină în seara de Ajun, ceea ce este complet greșit). 

Mai mult, acest post, dacă îl ținem, ne oferă șanșa de a fi recunoscători făță venirea lui Hristos pe pământ, Care din dragoste desăvârșită și din ascultare față de Tatăl, a decis să Se înomenească, adică să devină fratele nostru. De aceea, poporul nostru, din recunoștință, a laudă atât de frumos și minunat, prin colinde, care sunt ca o evanghelie în variantă populară, nașterea Domnului. Nu ezitați, rogu-vă, ca în toată această perioadă să le vorbiți copiilor voștri despre Pruncul Iisus și dragostea Lui. Învățați-i colindele noastre străbune, dar și să fie buni.

În ceea ce privește modul de postire, spre deosebire de celălalte posturi, este mult mai ușor. În fiecare sâmbătă și duminică (începând cu 22 noiembrie și până în 14 decembrie) este dezlegare la pește, vin și ulei. În restul zilelor săptămânii (de luni până vineri) se postește obișnuit.

Domnul să ne ajute să avem un post cu folos duhovnicesc și cu bucuria nașterii Domnului în suflet! 

Cu drag, Episcopul Ignatie

Adunarea Parohiala, duminica 5 octombrie, ora 14:00

Dragi membri ai Consiliului Parohial şi ai Fundaţiei parohiei „Sfântul Macarie cel Mare”,

Iubiţi membri ai parohiei noastre,

 

Conform Statutului pentru organizarea şi funcţionarea Bisericii Ortodoxe Române, art. 54-58, organismul deliberativ al Parohiei, ca entitate religioasă şi duhovnicească, este Adunarea Parohială, care se întruneşte „în sedinţă ordinară o dată pe an, iar în şedinţe extraordinare, ori de câte ori este nevoie” (art. 56, alin. 1).

Adunarea Parohială – al cărui preşedinte de drept este parohul –  este „compusă din toţi credincioşii majori ai parohiei, bărbaţi şi femei, care mărturisesc prin credinţa, faptele şi ţinuta lor morală, ataşamentul faţă de Biserica Ortodoxă, de învăţătura ei de credinţă şi de instituţiile ei” (art. 54, alin. 2).

Prin urmare, convocăm întrunirea Adunarii Parohiale pentru ziua de duminică, 5 octombrie 2014, orele 14^oo:

- în vederea prezentării, aprobării şi avizării raportului de activitate al Consiliului şi Comitetului parohial pe linie liturgică, catehetică, misionară şi culturală  (PS Părinte Episcop Ignatie, durata: 20 min).

- în vederea dării de seama a situaţiei economico-financiar-administrative de către Fundaţia „Saint Makarios The Great Ecclesiastical Trust”, entitatea juridică a parohiei noastre şi prin intermediul căreia avem asigurat statutul nostru legal în faţa autorităţilor engleze, precum şi prin care putem beneficia de facilităţi fiscale aferente acestui statut (Dl Bogdan George Prunaiche, durata: 15 min).

- în vederea alegerii membrilor Consiliului parohial şi al validării lor (durată: 30 min., discuţii şi propuneri din partea credincioşilor, apoi se votează).

Cum este de la sine înţeles întrunirea Adunării Parohiale va fi precedată de Sfânta Liturghie, care va fi săvârşită la orele 10⁴⁵, deja devenite o tradiţie.

Drept consecinţă a tot ceea ce am scris mai sus, vă invit, cu mare drag, să fim împreună, duminică 5 octombrie, orele 14⁰⁰, toţi credincioşii parohiei noastre, la acest moment de comuniune, de bilanţ, de năzuinţe pentru frumosul şi binele credinţei noastre ortodoxe româneşti, pe care suntem datori să o trăim, să o aprofundăm şi să o transmitem, cu maximă responsabilitate, generaţiilor care vin după noi.

Cu binecuvântare şi doriri de bine,

Episcopul Ignatie

Un an de la sfințirea bisericii noastre

Dragii mei, Doamne ajuta!

Cu îngaduința dumneavoastră, vă anunț programul slujbelor pe care le vom săvârşi duminică, 14 septembrie (Sărbătoarea Înălțarii Sfintei Cruci):

 

Duminică, 14 septembrie:

orele 9,30 - Utrenia
orele 10,45 - Sfânta şi  Dumnezeiasca Liturghie

Este îndeobşte cunoscut faptul că această sărbătoare - a Înălțării Sfintei Cruci - ocupă un loc spiritual aparte în viața parohiei noastre (al doilea hram): este ziua în care biserica a fost consacrată lui Dumnezeu de către Părintele Mitropolit Iosif, dimpreună cu ierarhii şi preoții prezenți acum un an de zile, în urma jertfelniciei exemplare şi necondiționate a familiei părintelui Constantin Popescu, a destoiniciei şi pragmatismului minunat al consilierilor, a implicării responsabile şi neobosite a membrilor Fundatiei parohiei noastre, dar şi a daniei cu toată inima şi a dragostei constante a credincioşilor noştri.

La bucuria acestui moment va fi prezent - aşa cum este şi firesc - părintele Constantin Popescu, care va săvârşi şi o slujba de Te Deum pentru toate darurile revarsate de Dumnezeu asupra parohiei noastre.

De aceea, se cuvine să aducem deplină mulțumire lui Dumnezeu, Sfântului Macarie Egipteanul, ocrotitorul nostru "istoric", dar şi doriri de sănătate şi spor în credință tuturor celor care au făcut ca un vis frumos să capete trupul realității: să avem propria noastră biserică, în care să ne trăim frumos, constant şi fără nicio oprelişte credința în Dumnezeu.

Vă aşteptăm cu mare drag, ca să fim împreună în duh de rugăciune şi de comuniune cu El şi cu semenii!

Precizare: fiind ziua Crucii (14 septembrie), trebuie să vă amintesc că este zi de post (nu se mănâncă produse lactate şi din carne), chiar dacă este în zi de duminică. Postim ca o jertfă pentru jertfa cea mare şi unică a lui Hristos de pe dealul Golgota.

 

Al dumneavoastră,

Episcopul Ignatie

Postul Adormirii (1-15 august); Sensul spiritual al acestui post; Paraclisul Maicii Domnului în fiecare seară, de la orele 18,00 (până în data de 10 august seara inclusiv)

Iubiți credincioși,     

Începând cu data de 1 august pâna pe 15 august, intrăm într-o perioadă de post și reculegere duhovnicească, în care ne înfrânăm de la mâncarea de origine animală, ne luptăm să smulgem din noi răul și păcatul, citim mai mult din Sfânta Scriptură, ne uităm mai puțin la televizor, intrăm mai puțin pe internet (postul mediatic) și, desigur, intensificăm rugăciunea în viața noastră. Toate acestea sunt rânduite de Biserică nu numai pentru detoxifierea corpului de alimentația "otrăvită" pe care o mâncam în afara perioadei de post, ci mai ales pentru ca să ne sfințim viața, să ne dezlipim de cele materiale în vederea spiritualizării ființei noastre, dar și în vederea câștigării unei libertăți față de duhul lumii de astăzi, care este consumist, pentru că este hedonist (ahtiat după plăceri).

          

Care este sensul spiritual al postului Adormirii Maicii Domnului?

Este postul dedicat Maicii Domnului înainte de cea mai mare sărbătoare a Ei, care ne aduce aminte de un eveniment major din viața celei mai neprihanite ființe de pe pământ: Cinstita ei Adormire, adică mutarea ei la ceruri aproape de Fiul ei, Domnul nostru Iisus Hristos.

Sensul spiritual al acestui post este în primul rând recunoștința noastră sfântă față de cea care ne-a adus cel mare mare dar pe pământ: Fiul lui Dumnezeu făcut Om ca noi; dar și un bun prilej de a medita la propria noastră moarte (din păcate trăim de parcă am fi nemuritori pe acest pământ, fără perspectiva iminentă a morții), care am vrea să fie ca a Maicii Domnului: întâmpinați de Hristos și înconjurați de îngeri și de cei dragi (nu este o viziune siropoasă asupra morții, ci în deplină concordanță cu ceea ce Îi cerem lui Dumnezeu la fiecare slujbă: "sfârșit creștinesc vieții noastre, fără durere, fără înfruntare, în pace și răspuns bun la înfricoșata Judecată a lui Hristos").

Cum postim (de mâncare) în această perioadă?
Se postește obișnuit, adică nu consumăm mâncare de origine animală (carne, lactate și ouă) și nu bem băuturi alcoolice. Avem două dezlegări la pește și vin: la sărbătoarea Schimbării la Față, precum și la sărbătoarea Adormirii Maicii Domnului (anul acesta cade vineri și este zi de post cu dezlegare la pește și vin).

Ce slujbe specifice vom săvârși în parohia noastră în acest post?
Pe lângă Sfânta Liturghie din duminici și sărbători (Schimbarea la Față, miercuri 6 august; Adormirea Maicii Domnului, vineri 16 august), vom avea în fiecare seara, de la orele 18,00 (pâna pe 10 august seara inclusiv) Cinstitul Paraclis al Maicii Domnului, adică cea mai frumoasă rugăciune adresată Împărătesei Cerului. De asemenea, vom avea și spovedanii pentru toți cei care vor să-și lumineze haina sufletului.
     

De aceea, vă invităm cu mare drag să ne fiți alături la aceste slujbe dedicate Maicii Domnului. 

     

Programul detailat al slujbelor îl puteți afla de pe siteul parohiei noastre (http://www.sfmacarie.org/).

     

Să ne dea Domnul un post cu folos și har de Sus!

     

Episcopul Ignatie

Cuvioasa Maria Egipteanca

Cuvantul acestei saptamani este despre Cuvioasa Maria Egipteanca.

Sfanta Maria Egipteanca este cinstita de Biserica Ortodoxa pe 1 aprilie si in cea de-a cincea Duminica a Postului Sfintelor Pasti. A trait in a doua jumatate a secolului al IV-lea si inceputul secolului al V-lea. Maria Egipteanca s-a nascut in Egipt. La varsta de 12 ani si-a parasit parintii si a mers in Alexandria, unde timp de 17 ani a dus o viata desfranata. La varsta de 29 de ani, paraseste Alexandria si merge in pelerinaj, cu tineri din Egipt si Libia, la Ierusalim, pentru a participa la sarbatoarea Inaltarii Sfintei Cruci. Ajunsa in Ierusalim, doreste sa intre in Biserica Sfantului Mormant, insa, nu a putut inainta decat pana la prag. Aici a simtit cum o putere nevazuta o opreste. Se roaga Fecioarei Maria sa faca posibila intrarea sa in locas, cu promisiunea ca isi va schimba intru totul modul de viata. Dupa ce se inchina Sfintei Cruci, aude un glas din departare care i-a grait: "Daca vei trece Iordanul, buna odihna vei gasi!". In urma acestei descoperiri, Cuvioasa Maria Egipteanca alege sa-si traiasca viata in pustia Iordanului. Aici va petrece 47 de ani, in post si rugaciune.

Din predica Pr Petroniu Tanase despre Cuvioasa Maria Egipteanca 

Prin doua lucruri ne uimeste Cuvioasa la inceputul schimbarii vietii ei: hotararea neclintita de a incepe o viata noua si ruperea desavarsita cu pacatul. Nu putem pune inceput bun daca nu uram pacatul din adancul sufletului. Fericitul Augustin, care in tinerete dusese si el o viata pacatoasa, se ruga cu mare cainta: „Doamne, ajuta-mi sa Te iubesc, asa cum mai inainte am iubit pacatul“. Aceasta este prima invatatura din viata Cuviosei Maria, pe care se cade sa nu o uitam. Daca vrem sa reusim ceva cu rugaciunea, cu postul si cu celelalte nevointe crestinesti, trebuie sa iesim din Egipt si sa mergem in Ierusalim, sa luam Crucea, sa trecem Iordanul si sa ne salasluim in pustie. Sa ne ocupam adica de pacat, sa ne salasluim in pamantul nepacatuirii, cu hotararea nestramutata de a face voia lui Dumnezeu.

„Ceea ce mai inainte erai plina de tot felul de intinari, te-ai aratat aleasa lui Hristos, prin pocainta urmand vietii ingeresti si cu arma Crucii calci in picioare pe demoni. Pentru aceasta te-ai aratat mireasa a Imparatiei cerului, Marie prealaudata“ (Condacul).

Daca aceasta hotarare nu este usor de luat, apoi adevarata greutate abia acum incepe: cei patruzeci si sapte de ani de pustie, izbavirea de tirania patimilor care ne chinuieste chiar si dupa ce ne-am lepadat de ea. Sf. Maria se afla in pustie, in foame si sete, nu vedea si nu auzea pe nimeni, si totusi, saptesprezece ani a fost chinuita ca de foc de gandurile cele pacatoase. Calea ei ni se pare ca intrece orice putere omeneasca. Asa este, dar nu este alta. Otrava pacatului nu se poate taia cu apa de flori, trebuie leacuri puternice; nu cu jumatati de masura, ci cu lupta pe viata si pe moarte.

Denia Acatistului Bunei Vestiri & Predica la Buna Vestire

Denia Acatistului Bunei Vestiri  

Este oficiata in fiecare an, vineri seara, in saptamana a V a a Postului Sfintelor Pasti.  Sarbatoarea isi are originea in interventia miraculoasa a Fecioarei Maria in timpul atacarii Constantinopolului de catre persi si avari, in 7 august 626. In timp ce imparatul Heraclie se afla intr-o expeditie in Orient, departe de Constantinopol, Patriarhul Serghie a facut procesiuni cu lemnul Sfintei Cruci, cu icoana "nefacuta de mana" a lui Hristos si vesmantul Maicii Domnului si a incurajat poporul sa inalte rugaciuni catre Nascatoarea de Dumnezeu. Ravna locuitorilor a fost atat de intensa, incat au reusit sa respinga inamicul. In semn de multumire, intreg poporul capitalei a petrecut noaptea victoriei cantand in picioare Imnul Acatist in biserica Maicii Domnului de la Vlaherne.

Comemorarea zilei de 7 august, ca zi de ajutor dat de Dumnezeu impotriva dusmanilor, a fost mutata in secolul al VIII-lea pe data de 25 martie, de Patriarhul Gherman. In secolul al IX-lea, aceasta era sarbatorita la sfarsitul Postului Sfintelor Pasti, iar mai tarziu a fost fixata in saptamana a V-a din Postul Mare.

Parintele Cleopa, Predica la Buna Vestire

La Prea Curata si Prea Sfânta Fecioara Maria toate darurile cele inalte si duhovnicesti, cu care a fost impodobita de Dumnezeu, s-au rezemat si au avut drept temelie vesnica smerita ei cugetare. Spre a deslusi mai luminat cele spuse despre smerenia Maicii Domnului, iata o istorioara. Se povesteste ca vestitul pictor Apeles a facut, pe lânga alte statui vrednice de lauda si mirare, si un minunat spic de grau de care atarna un porumb. Toti se mirau si se minunau de acea minunata sculptura, deoarece se parea ca in ea mestesugul nu urmeaza firii, ci o depaseste pe ea. Dar era o taina nedezlegata: cum un spic, care este asa de gingas cu puterea, sa poata tine pe el greutatea unui porumb? Dezlegarea tainei insa arata si inchipuie pe Prea Curata Fecioara Maria. Fecioara Maria era aici inchipuita printr-un fir de grau; iar porumbelul era chipul Duhului Sfant. Spicul sta aplecat de greutatea porumbului, aratand ca un simbol smerenia cea mare a Prea Curatei Fecioare Maria, care s-a aplecat cu multa dragoste si smerenie cand Duhul Sfant a venit peste ea si o a facut Lui salas (Luca 1, 35).

Glasul Domnului - Duminica Sfintei Cruci

Iubiti credinciosi,
Glasul Domnului, textul din aceasta saptamana in format PDF poate fi descarcat de aici.
Post cu folos!

Fragment din predica la Duminica Sfintei Cruci
Parintele Petroniu Tanase (1914-2011)

"Privita omeneste deci, Crucea este osteneala, rabdare, suferinta, lupta impotriva raului; si fiindca acestea nu pot fi ocolite in viata, nici crucea nu poate fi ocolita, tot omul trebuie sa-si poarte crucea sa. Plata pacatului este moartea: crucea ispasirii si a suferintei este fireasca in acest veac. Prin suferinta Sa, Mantuitorul insa a deschis o noua perspectiva asupra Crucii: suferinta, dar nu spre moarte, ci spre viata, popas spre bucuria Invierii. Putina suferinta a Crucii ne scapa de vesnicia mortii. De aceea Hristos astepta cu dor Crucea, iar mucenicii cautau si se bucurau de chinuri, stiind ca "patimirile de acum nu sunt vrednice de marirea care ni se va descoperi" (Rom. 8, 18).

Privita dumnezeieste,, Crucea este semnul Fiului Omului, sceptrul Lui, semn de putere si de intarire, semn de biruinta asupra mortii si diavolului, "arma nebiruita", "viata si invierea". "Mare este puterea Crucii Tale, Doamne" se minuneaza Biserica. Si, intr-adevar, tot harul si puterea lui Dumnezeu ni se impartasesc sub semnul Crucii. De la nastere, pana la moarte si pana la invierea cea de obste, toata viata crestinului este umbrita de Sfanta Cruce, care este cheia ce deschide camara de bunatati a harului. Ca semn al Sau, Mantuitorul a dat Crucii toata puterea Sa si a daruit-o ca pe darul cel mai de pret prietenilor Sai. Dandu-ne Sf. Euharistie, Domnul ne spune: "Aceasta sa o faceti intru pomenirea Mea"; dandu-ne Crucea, ne spune: "Aceasta s-o aveti intru amintirea Mea, in amintirea dragostei Mele pentru voi, pentru care Mi-am dat viata"; caci Crucea este semnul dragostei nemarginite a lui Dumnezeu pentru om. De aceea, Mantuitorul a voit sa moara pe Cruce, cu bratele intinse, sa ne imbratiseze, sa ne arate de-a pururi iubirea Sa cea mare pentru noi, pe care ne asteapta sa ne intoarcem la El."

Glasul Domnului - Duminica Sf Grigorie Palama

Iubiti credinciosi,
Glasul Domnului, textul din aceasta saptamana in format PDF poate fi descarcat de aici.
Post cu folos!

Despre Biserica si Icoane

Daca o biserica, vazuta din launtru, e purtatoare de icoane, vazuta din afara ni se arata ea insasi ca o icoana, ca un chip al casei lui Dumnezeu. Asa cum icoana in casa este o marturie a prezentei lui Dumnezeu in familie, tot astfel biserica unei parohii este semnul vazut al prezentei lui Dumnezeu intr-o familie crestina mai mare, fie la sat, fie la oras. In fapt, biserica nu e numai o trebuinta, ci si marturia obsteasca a enoriasilor, pentru a carei fiintare ei nu precupetesc nicio jertfa. Iata de ce prima grija a enoriasilor este sa-si construiasca o biserica, daca nu o au, sau s-o repare, s-o picteze, s-o innoiasca pe aceea pe care o au.

Fragment dintr-o predica a Inalt Preasfintitului Parinte Mitropolit Bartolomeu Anania (1921-2011)